Bullying la Questfield International College, cazul care nu a fost închis oficial

Stigmatizarea medicală ca formă de bullying

Documentele și mărturiile analizate indică faptul că în colectivul școlar a fost utilizată în mod repetat o etichetare medicală cu caracter degradant, folosită nu în scop educațional sau de protecție, ci drept instrument de umilire și marginalizare a elevului. Specialiștii consultați consideră această practică o formă agravată de bullying, cu impact emoțional profund. Din corespondență reiese că aceste comportamente au fost cunoscute și tolerate, fără intervenții ferme și documentate din partea instituției. Lipsa reacțiilor oficiale poate fi interpretată ca o validare tacită a acestor comportamente, ceea ce contravine principiilor de protecție a elevilor într-un mediu educațional.

Rolul și reacția cadrelor didactice și a conducerii

În calitate de martori direcți ai incidentelor, cadrele didactice au avut posibilitatea de a interveni prompt. Totuși, din relatările familiei și documentele analizate, comportamentele agresive au continuat în prezența acestora, fără ca intervențiile să fie eficiente sau consemnate oficial. Managementul educațional a fost informat oficial cu privire la fiecare incident, însă răspunsurile instituționale s-au limitat la discuții informale, fără decizii scrise sau planuri de intervenție. Această lipsă de trasabilitate reduce posibilitatea evaluării responsabilității și a măsurilor aplicate, menținând situația într-o zonă ambiguă și susceptibilă de a genera un precedent de tolerare a bullyingului.

Presiuni pentru retragerea familiei și excluderea mascată

Conform datelor puse la dispoziție, familia a resimțit mesaje care pot fi interpretate ca presiuni pentru părăsirea instituției, precum formularea „dacă nu vă convine, poate nu este școala potrivită”. Această atitudine, atribuită fondatoarei Fabiola Hosu, reflectată într-un răspuns verbal în timpul unei discuții cu familia, indică o posibilă deplasare a priorităților instituției de la protecția elevului la considerente contractuale sau economice. Redacția subliniază că această interpretare este parte a analizei editoriale și nu constituie o concluzie juridică. Lipsa unui răspuns oficial sau a unor măsuri scrise care să contrazică această relatare menține întrebările privind modul în care școala gestionează situațiile de criză.

Confidențialitatea și expunerea copilului în mediul școlar

Familia a solicitat în mod repetat în scris respectarea confidențialității privind situația sensibilă, avertizând asupra efectelor negative ale divulgării informațiilor în cadrul clasei. Cu toate acestea, nu au fost identificate răspunsuri oficiale care să ateste implementarea unor măsuri de protecție a datelor sensibile. Mai mult, există relatări conform cărora copilul a fost interpelat public de către cadru didactic cu referiri la demersurile administrative realizate de părinți, ceea ce a generat presiune psihologică și expunere nejustificată. Specialiștii consultați consideră că acest fapt poate constitui o formă de presiune instituțională și afectează climatul educațional.

Răspunsul instituțional formal și limitările sale

În locul unor decizii administrative asumate și a comunicărilor oficiale, școala a furnizat un document informal denumit Family Meeting Form, care consemnează o întâlnire, dar nu stabilește responsabilități clare, termene sau măsuri concrete. Din perspectiva standardelor administrative, acest tip de document nu conferă trasabilitate sau posibilitatea verificării măsurilor luate și poate fi interpretat ca o formalizare minimă a unei situații grave. Absența unor planuri de intervenție documentate sau rapoarte de monitorizare ridică semne de întrebare privind eficiența abordării instituției în acest caz.

Consecințele asupra copilului și reacția întârziată a școlii

Un raport psihologic detaliat, atașat investigației, confirmă consecințe emoționale grave pentru copil, inclusiv anxietate accentuată, retragere socială și refuz școlar, rezultate în urma expunerii prelungite la bullying. Aceste efecte subliniază importanța intervențiilor prompte și eficiente. Totodată, răspunsul instituțional a apărut, conform documentelor, abia după implicarea legală a familiei, ceea ce ridică întrebări privind criteriile care determină prioritizarea reacțiilor administrației școlare.

• Sesizări scrise și oficiale privind bullying și stigmatizare medicală, fără răspunsuri scrise corespunzătoare.
• Lipsa unor măsuri documentate, sancțiuni sau planuri de intervenție clare.
• Utilizarea stigmatizării medicale în mod repetat ca formă de umilire.
• Presiuni pentru retragerea familiei, reflectate într-un răspuns verbal al fondatoarei.
• Încălcări ale confidențialității și expunerea copilului în mediul școlar.
• Documentație formală minimală și lipsa trasabilității intervențiilor.
• Confirmarea efectelor psihologice severe prin raport clinic.
• Reacție instituțională întârziată, declanșată de implicarea juridică a familiei.

Actualizarea situației din 27 ianuarie 2026 relevă o comunicare oficială a conducerii Questfield International College, care reduce gravitatea situațiilor raportate la simple „interacțiuni spontane dintre copii”. Această poziționare contrazice sesizările documentate și ridică semne de întrebare privind abordarea reală a bullyingului în instituție. Ulterior, conform părinților, au existat contacte informale către alte școli, în care copiii retrași au fost caracterizați negativ fără susținere documentară, situație ce ridică probleme privind dreptul la educație și confidențialitate.

Îndemnăm toți părinții care se confruntă cu situații similare la Questfield International College să ia legătura cu redacția prin adresa [email protected] pentru a-și împărtăși experiențele și a contribui la o mai bună înțelegere a fenomenului.

În concluzie, cazul de la Questfield Pipera evidențiază un tipar de bullying sistematic semnalat în mod repetat și documentat, însoțit de o reacție instituțională limitată, predominant informală și insuficient documentată. Lipsa unor măsuri clare și răspunsuri oficiale pune sub semnul întrebării capacitatea și disponibilitatea unității școlare de a proteja efectiv elevii și de a gestiona situațiile de abuz emoțional în mod transparent și responsabil. În absența unor clarificări și intervenții ferme, rămâne o preocupare majoră privind standardele de guvernanță internă și cultura organizațională în cadrul Questfield Pipera, precum și gradul real de protecție oferit elevilor săi.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro